Apa Buna

Articolul se referă la temele:

Epuizarea emoțională la mame0

Epuizarea emoțională la mame

Nașterea și educația copilului generează schimbări inopinate în viața părinților și reprezintă o provocare serioasă pentru resursele emoționale și psihologice ale acestora. Unul dintre riscuri — dezvoltarea stării de epuizare emoțională. Cum poate fi aceasta depășită, explică psihologul Anastasia Covrova.

Epuizarea emoțională este reacția de apărare a psihicului de la extenuare în condițiile unei stări sporite și prelungite de stres. În cazul acesteia, parțial sau integral, se dezactivează reacțiile emoționale într-un anumit domeniu de activitate. Se formează o modalitate stereotipică rigidă de reacționare emoțională la anumite situații. Exemple vădite sunt unii pedagogi, medici, consultanți, care își pierd sensibilitatea în procesul de lucru cu oamenii, devenind duri, cinici, inumani.

Epuizarea, de obicei, este asociată cu sfera activității profesionale, dar aceasta se poate produce și în alte direcții. De exemplu, o mamă extenuată emoțional nu se mai bucură și nu mai are plăcere de la comunicarea cu copilul. Reacționează cu răceală sau iritație la toate încercările acestuia de a contacta. În acest articol vorbim despre mame, dat fiind faptul că în condițiile impuse de cultura noastră, anume mamele în majoritatea cazurilor ies în concediu de îngrijire a copilului și iau asupra lor cea mai mare parte din obligații ce se referă la educația copilului. Cu toate acestea, mecanismele sunt universale și se pot absolut identic atribui și taților, ce se ocupă de educația odraslelor.

Ce este epuizarea emoțională

Epuizare — un sindrom, un complex de simptome diferite, care nu apar imediat, ci se dezvoltă pe parcursul unei anumite perioade de timp, trecând prin câteva faze. Prima reacție la stresul apărut — starea tensionată. Dacă stresul persistă și nu se reușește să i se facă față, atunci sunt mobilizate toate resursele psihologice accesibile și mecanismele de apărare.

Dacă situația de stres așa și nu-și găsește soluționarea, apare faza de extenuare, când toate resursele de mobilizare se epuizează. Atunci devine evidentă — lipsa forțelor și energiei, fon emoțional scăzut, tulburări de sănătate, modificări de comportament și relații cu cei din jur. Respectiv, cât mai curând vor fi depistate soluțiile pentru stările de stres, cu atât mai ușoară va fi restabilirea stării psihoemoționale armonioase. Importanță majoră în acest caz are atragerea atenției asupra situațiilor din jur și începerea căutării unei ieșiri din situație, fără a ignora dificultățile survenite.

Cauzele epuizării la mame

Epuizarea întotdeauna are o cauză și există posibilități de a fi prevenită și depășită.

Vorbind despre cauzele epuizării, ar fi bine să fie analizate determinările clasice ale acestui fenomen. De exemplu: ”înfrângerea, extenuarea sau uzura, ce se produc la om ca urmare a cerințelor excesive bruște față de resursele și forțele proprii” (Freudenberger, 1974). De aici rezultă că una dintre cauzele principale sunt cerințele și standardele excesive față de sine însuși, ceea ce foarte des poate fi observat la mame. Nu de puține ori, mamele tind să fie ideale, nu-și oferă dreptul de a fi slabe, de a greși, de a nu fi perfecte. Ele consideră că trebuie să reușească tot și întotdeauna. Iar drept rezultat, aceasta generează oboseală și depresie.

Într-o altă definiție clasică, epuizarea este considerată ca fiind ”O stare în care omul nu așteaptă să fie remunerat după munca ce o efectuează, ci, dimpotrivă – să fie pedepsit. Aceasta se întâmplă în cazul lipsei de motivație și rezultate verificate sau drept urmare a competenței insuficiente” (Meir, 1983). Această definiție ne mai oferă un șir de cauze ale epuizării emoționale, în mare parte legate de influența externă și socială, precum și de factori interni:

  • Sentimentul competenței insuficiente, care poate fi atât obiectiv, cât și subiectiv (poate fi generat de o cantitate enormă de informații despre educație, de imixiunea instituțiilor sociale, rudelor sau persoanelor apropiate, care ”cunosc mai bine” cum trebuie educat copilul dvs., de existența situațiilor complicate și obiective de educație). De aici rezultă și pedeapsa (dojenirea, acuzațiile) pentru soluțiile sau acțiunile greșite;
  • Lipsa așteptării remunerării pentru activitatea efectuată: nu de puține ori îngrijirea copilului de către mamă, nu este apreciată de soț, rude și persoanele apropiate, ba chiar de femeie: ”ce faci așa important, doar stai acasă”, motiv din care o mulțime de eforturi depuse încetează a fi valoroase, dar oricum aceste treburi este necesar de a fi efectuate;
  • Lipsa rezultatelor controlate: copilul este întotdeauna o personalitate. El are propria activitate individuală, voință, dorințe și necesități. Prin urmare, rezultatul unei soluții educaționale sau a educației per ansamblu depinde de mulți factori, și nu doar de intențiile celui educat;
  • Motivația insuficientă: poate fi asociată cu diferite surse, printre care — nepregătirea de a deveni mamă și imaturitatea psihoemoțională, experiența unei copilării dificile, așteptările și concepția ireală a statului de mamă, o criză actuală din alte sfere ale vieții cu care se confruntă femeia etc.

Urmările epuizării, de regulă, pot fi destul de grave: tulburarea sănătății, probleme în relația cu copilul și persoanele din jur, stări depresive și subdepresive, reducerea stimei de sine, a calității și satisfacției de la viață, deformarea personalității.

În depășirea epuizării emoționale, vindecarea și prevenirea, de fapt, coincid:

  • este important de înțeles ce anume vă extenuează cel mai mult;
  • trebuie să acceptați acest fapt;
  • să căutați oportunități pentru a schimba situația.

Răspundeți la întrebarea: ”de ce am nevoie pentru a mă simți mai bine?” și găsiți posibilitatea de a face acest lucru. Este important tot ce este legat de grija pentru sănătate, odihnă, comutare, noi cunoștințe și obținerea emoțiilor pozitive. Dacă situația pare că nu are ieșire din situație, solicitați ajutorul unui psiholog profesionist, astfel veți găsi soluția.

Și, rețineți ceea despre ce am vorbit mai sus: cât mai curând veți reuși să soluționați situația de stres, cu atât mai ușor și mai rapid se va restabili echilibrul dvs. emoțional.


Anastasia Covrova
Anastasia Covrova

Psiholog clinic practician, doctorantă, ICDP-facilitator (Programul Internațional de Dezvoltare a Copilului), formator calificat "OH-cards". Suport psihologic pentru pacienții bolnavi de cancer și familiile lor, pentru persoanele care au avut de suferit de acte de violență, pacienții cu tulburări de alimentație etc.

Îmi place

Dacă ați observat o greșeală sau o inexactitate în text anunțați-ne.

Informație de contact

Anastasia Covrova — Psiholog Tel.: 0 694 1-41-21 www.b17.ru/kovrova_anastasia

Comentariul dvs.

Dacă tema abordată v-a trezit interes, puteți să, lăsați un comentariu

Parteneri noi

Cele mai interesante

Teme populare a rubricii «Până la 1 an»

Articole populare a rubricii «Până la 1 an»