Pentru un părinte, primele cuvinte ale copilului sunt momente așteptate cu emoție. Dar ce se întâmplă atunci când vorbirea întârzie, copilul nu reușește să formeze propoziții sau anumite sunete continuă să fie pronunțate greșit?
Când este suficient să mai așteptăm și când este nevoie de o evaluare logopedică? Ce probleme pot sta în spatele unei simple dificultăți de pronunție și cât poate dura terapia?
Despre aceste lucruri am discutat cu Angelina Mistreț, logoped și psihopedagog special, fondatoarea cabinetului Angel Kids din Chișinău. Parcursul ei profesional a început în domeniul artei, iar experiența de lucru cu copiii a determinat-o să-și continue studiile în psihopedagogie specială și logopedie.
Angelina Mistreț practică logopedia de opt ani, iar de cinci ani lucrează în propriul cabinet, unde combină experiența din domeniul artei cu metodele logopedice
Angelina, cum a început drumul dumneavoastră spre logopedie?
Prima mea profesie este culturologia și managementul artistic, artele dramatice. După absolvirea Academiei de Arte, ofeream lecții de Arta Vorbirii și Arta Teatrală în școli de artă.
Anume acolo am întâlnit copii cu probleme de pronunție și tulburări de limbaj. Atunci mi-a apărut dorința de a-i ajuta, pentru că am înțeles că doar dicția și pronunția nu sunt suficiente în asemenea cazuri.
Așa am decis să-mi continui studiile la UPS „Ion Creangă”, la Facultatea de Psihopedagogie Specială și Logopedie. După ce am făcut și un masterat, am devenit logoped și psihopedagog special.
Ce v-a ajutat cel mai mult din experiența dumneavoastră în domeniul artei?
Foarte mult mă ajută studiile de artă, pentru că toate exercițiile pe care noi le facem la cabinet sunt artistice, sunt interesante și copiii le adoră.
Eu combin arta și logopedia. Noi aici cântăm, pronunțăm frământări de limbă, facem jocuri de rol. Totul este teatral, sub formă de joc, iar copiii sunt entuziasmați să vină la lecția de logopedie pentru că le este interesant.
Ei nu-și dau seama că, de fapt, facem terapie logopedică și exerciții. Ei cred că doar ne jucăm, dar rezultatul contează cel mai mult.
Cu ce probleme ajung cel mai des copiii la logoped?
Copiii cu care lucrez sunt foarte diverși. Printre problemele întâlnite cel mai des sunt balbismul, dizartria – atunci când nu funcționează bine mușchii feței și ai limbii –, tulburările de spectru autist, întârzierea în dezvoltarea limbajului.
Sunt și foarte mulți copii cu dislexie și disgrafie, atunci când le este foarte greu să scrie sau să citească. Și aici logopedul se ocupă de acești copii - îii învățăm să scrie, să citească, să calculeze. Este terapie logopedică pentru corectarea dislexiei și disgrafiei.
La logoped vin copii cu diverse probleme de comunicare, de pronunție, de frecvență și ritm al vorbirii. Sunt și situații în care nu le funcționează bine mușchii limbii sau ai feței sau când există probleme cu vocea – vocea este prea puternică sau, dimpotrivă, este prea slabă și abia se aude, copilul parcă ar șopti.
Care sunt semnele că un copil ar trebui evaluat de un specialist logoped?
Noi avem niște norme pe care ne bazăm pentru a vedea cum se dezvoltă verbal copilul.
De fapt, în jurul vârstei de șase luni apare, de obicei, lalația – copilul începe să repete silabe și sunete.
La un an, această lalație, aceste silabe, capătă sens. De exemplu, când vede bunica, copilul spune „ba-ba”, iar pentru mama spune „ma-ma”. Din silabe se formează cuvântul.
La 1,5–2 ani, copilul deja începe să formeze propoziții scurte. Poate că încă nu pronunță toate sunetele, pentru că aparatul fonoarticulator nu este încă dezvoltat complet.
Dar în momentul în care, la 1,5–2 ani, copilul nu pronunță sunete, rămâne doar la etapa de lalație, folosește doar silabe și arată cu degetul ceea ce își dorește – deja este o problemă și părinții trebuie să meargă la specialist.
Dezvoltarea limbajului poate varia de la un copil la altul, însă atunci când părinții observă că limbajul nu evoluează sau copilul nu progresează în comunicare, este recomandată o evaluare, fără a aștepta neapărat până la vârsta de trei ani.
Dacă părinții observă o problemă, la ce specialiști ar trebui să apeleze în primul rând?
În primul rând, este importantă o evaluare complexă.
Eu recomand ca părinții să meargă și la medic, nu doar la logoped. În primul rând este neurologul, pentru a vedea dacă există o problemă neurologică. În al doilea rând este ORL-ul, pentru a verifica dacă acel copil aude bine. Și, desigur, este logopedul.
La evaluarea logopedică noi depistăm problemele care țin de limbaj și comunicare.
Dacă este vorba doar despre un sunet, îl corectăm. Dacă sunt probleme mai complexe, atunci, împreună cu o echipă interdisciplinară – medic, logoped, psiholog și psihopedagog –, reușim să ajutăm copilul să depășească aceste probleme de vorbire și să se dezvolte conform vârstei lui.
Ce presupune, de fapt, terapia logopedică? Este vorba doar despre exerciții de pronunțare corectă a sunetelor?
Desigur că logopedia este o știință psihopedagogică, preluând multe elemente din psihologie și lucrând cu tot ceea ce ține de mușchii feței și ai limbii.
La cabinet fac și masaj logopedic, masaj cu sonde. Nu uităm cum se poziționează limba corect, cum funcționează limba și cum se respiră.
Este o combinație de artă și logopedie, iar aceasta ajută foarte mult copiii.
Cât durează, de obicei, terapia?
Depinde de problema în sine.
Dacă vorbim despre copii cu întârziere în dezvoltarea limbajului, atunci, desigur, terapia este de lungă durată – poate dura peste jumătate de an. Se finalizează atunci când copilul vorbește conform vârstei.
Dacă un copil nu pronunță câteva sunete, aici rezolvăm problema mai ușor, pentru că avem și instrumente care ne ajută la corectarea articulației, la poziționarea limbii și la corectarea sunetelor deficitare.
Dacă copilul are dizartrie, atunci când nu funcționează bine mușchii limbii și ai feței, terapia este mai de lungă durată.
Balbismul, de asemenea, se corectează mai greu. Aici avem aproximativ jumătate de an de lucru până se corectează, dar și după aceea, din când în când, părinții trebuie să vină cu copilul la logoped pentru a repeta exercițiile, pentru ca acesta să nu le uite – cum să respire, cum să pronunțe. Este un lucru continuu.
Foarte mulți părinți, când vin la prima consultație, ne întreabă cât timp va dura.
Nu știu, pentru că fiecare copil are propriile necesități. Depinde de problema pe care o are, de modul în care articulează sunetele, de cum îi funcționează mușchii, dar și de dezvoltarea cognitivă și emoțională, de capacitatea copilului de a se adapta și de relația pe care o stabilește cu specialistul.
Ca să am într-adevăr un rezultat rapid, există un secret: copilul trebuie să mă îndrăgească. Trebuie să aibă motivația să vină la cabinetul de logopedie și să lucreze.
Cum reușiți să-i motivați pe copii?
Aici mă ajută foarte mult facultatea mea de arte. Pentru că totul este prin joc.
Avem jocuri de rol, jocuri interesante. Din tot facem o poveste.
Copilul trebuie să fie interesat. Dacă îi place să vină la logoped și așteaptă cu nerăbdare următoarea lecție, atunci și terapia devine mai ușoară.
Lucrați cu copiii individual sau și în grup?
Lucrăm atât individual, cât și în grup.
Lucrul individual este foarte important, pentru că fiecare copil are problema sa aparte, fiecare are o anumită vârstă și noi trebuie să ne acomodăm după problemă, vârstă și capacitățile copilului.
Dar se lucrează și în grup. Și aici trebuie să fie copii care au o problemă comună.
De exemplu, putem avea un grup pentru copiii care au probleme cu respirația sau cu balbismul și un alt grup pentru dezvoltarea vorbirii – acei copii care au o tulburare de limbaj, nu se pot exprima bine și nu pot forma fraze.
Lucrul individual este, de fapt, baza, iar lucrul în grup ajută la automatizare, comunicare și dicție.
La Angel Kids vin doar copiii mici?
Eu mă ocup de copii de la trei ani, dar am și adulți care vin la logoped.
Cel mai des, adulții vin cu probleme de ritm și fluență, adică balbismul. Foarte mulți studenți de la Facultatea de Jurnalism sau de la Arte vin pentru dicție și pronunție, pentru a corecta anumite sunete, cum ar fi „S”, „R” sau „Ș”.
Ce mesaj ați transmite părinților care observă că vorbirea copilului nu evoluează conform vârstei?
Cel mai important este să nu ignorăm problema și să nu așteptăm prea mult cu gândul că „va vorbi el”.
Cu cât problema este identificată mai devreme, cu atât putem înțelege mai bine de ce are nevoie copilul și cum îl putem ajuta.
Dacă ați observat o greșeală sau o inexactitate în text
.