pazl

2 riscuri subtile de adaptare la grădiniță0

2 riscuri subtile de adaptare la grădiniță

”De-am putea merge mai repede la grădiniță, măcar puțin să mă odihnesc, să am și eu un respiro, să-mi văd de propriile nevoi și cumva să depășesc această stare de maternitate continuă”, - gândul multor mame.

Și iată această mult așteptată zi.

Cineva are noroc și copilul cu bucurie aleargă la grădiniță. Ptiu, mă pot calma! Însă deja în drum spre grădiniță încep capriciile, isteria, zeci de vreau și răspunsuri de ”nu” la toate indicațiile și rugămințile. Și fiecare seară acasă, devine o adevărată provocare, îți dorești cât mai repede să vină ziua următoare, pentru a-ți putea duce din nou copilul la grădiniță.

Iar la cineva, plus la cele spuse mai sus, copilul nu vrea să meargă la grădiniță. Astfel, fiecare dimineață se transformă într-o cursă de nervi: trebuie să trezești copilul, să-l hrănești mai repede, să-l îmbraci chiar dacă opune rezistență. Și iată, în sfârșit, am ajuns la grădiniță, iar copilul intră în istrie sau se agață de mama și nu vrea categoric să rămână. Un bun început de zi ...

De ce grădinița, care ar trebui să te calmeze, îți ia ultimele puteri?

De ce, totuși, nu rămân surse pentru sine însuși și pentru copil? Oare chiar e normal așa să fie? Oare va continua la fel?

În practica mea, observ că în unele familii perioada dificilă durează câteva luni, iar la alții se prelungește ani de zile: legătura cu copilul se pierde tot mai mult, neascultarea și opunerea rezistenței întrec măsura, apare agresivitatea. Și, din păcate, drept rezultat aceasta devine o stare atât de obișnuită, încât se pierde firul: dar, din start, ce a condus la un asemenea comportament?

Nu așteptați că problema cu grădinița va trece de la sine. De ce să vă condamnați la acest coșmar, dacă din start vă puteți ajuta copilul să se adapteze la grădiniță și, în sfârșit, să vă oferiți acel respiro mult așteptat?

Dar, din păcate, în condițiile pandemiei, unele din cele mai importante modalități de a ajuta copilul în procesul de adaptare la grădiniță au devenit neaccesibile: la majoritatea grădiniților, părinții nu au acces pe teritoriul instituției, să stea prima perioadă împreună cu copilul, pentru a-l ajuta să se obișnuiască cu noile circumstanțe.

Un alt moment, extrem de important pentru o adaptare ușoară - a ajuta copilul să stabilească o relație cu educatorul. Doar, evident, lăsând copilul într-un anturaj necunoscut, cu o persoană absolut străină – el va simți o stare de groază și frică majoră. Și chiar dacă anterior copilul mergea la grădiniță, după o asemenea perioadă de timp, el are din nou nevoie de ajutor pentru a se adapta, pentru a se obișnui cu educatoarea. Însă, din păcate, nu toți educatorii au abilitatea de a stabili relații cu copiii, și aceasta duce la riscuri grave.

Potrivit psihologului canadian Gordon Newfeld, o autoritate recunoscută la nivel internațional în domeniul psihologiei dezvoltării (apropo, la universitatea acestuia eu m-am perfecționat timp de mai mulți ani): ”Copiii nu trebuie să se rotească unul în jurul altuia, ci în jurul unor adulți grijulii”. Cu alte cuvinte, nu trebuie să aducem copilul la grădiniță, ci la un alt om, pe care copilul îl va accepta, ca pe un adult apropiat (în cazul respectiv, educatoarea).

De ce acest lucru este atât de important, G. Newfeld explică detaliat în cartea sa ”Nu vă lipsiți copiii”. Cum credeți, ce poate învăța un copil imatur de la alt copil imatur? Maximum va începe să repete: cum să vorbească, mănânce, să stea la oliță etc.

Însă noi ne dorim copilul să înțeleagă ce e bine și ce e rău, să adopte moralitatea, să învețe ce este empatia, responsabilitatea și grija, cum e corect să soluționeze conflictele ... Oare un copil imatur poate învăța aceste lucruri pe alt copil? Sigur, toate acestea pot fi învățate doar de la un adult, dar cu condiția că copilul va fi atașat de acesta și îl va percepe ca pe o autoritate.

1 Orientarea după semeni, duce la comportament rău

După cum afirmă G. Newfeld, atașamentul este polar: dacă copilul va fi atașat de semenii săi, automat va respinge tot ce spune educatorul/ părintele. Aceasta se va manifesta prin contradicții permanente, isterie, srigăte, agresivitate.

Dar acest comportament rău, nu este o problemă de comportament, după cum pare la prima vedere! Sunt doar niște simptome de orientare după semeni. Iar respingerea cerințelor impuse de adulți se produce instinctiv, motiv din care prin amenințări și pedepse, problema nu poate fi soluționtă!

Anterior, orientarea la semeni era răspândită exclusiv printre semeni. Din păcate, acum tot mai des se observă și în rândul preșcolarilor. Asemenea copii sunt foarte anxioși, agresivi, opun rezistență atunci când sunt cu un adult. Dar cel mai rău e faptul că acest lucru le frânează dezvoltarea. Prin urmare, cu cât mai precoce are loc orientarea după semeni, cu atât este mai periculoasă.

De ce acest lucru se întâmplă la grădiniță? Cum am scris și mai sus, mulți educatori consideră că copiii trebuie să-i asculte, doar reieșind din rolul pe care îl au. Dar copiii de vârstă preșcolară sunt instinctivi și îi ascultă doar pe cei de care sunt atașați cu siguranță. Și e mult mai simplu să te atașez de un alt copil, care e la fel ca tine, decât de o tanti severă.

Apropo, anume în această situație, de cele mai multe ori, copilul începe cu bucurie să alerge la grădiniță. Părinții expiră, în sfârșit! Dar se întâmplă ca copilul să nu alerge la educatoare, care îl poate învăța ceva, ci la semenii imaturi.

2. Pierderea unor sentimente importante pentru dezvoltare, duce la blocarea procesului de dezvoltare

Dacă copilul este atașat de alți copii, mai apare un risc – preșcolarii nu sunt mereu capabili să se joace în pace, fără a se jigni reciproc și fără a răni sentimentele altora. Ceea ce înseamnă că copilul devine foarte vulnerabil. Dar în scurt timp, creierul lui construiește niște puncte psihologice de apărare împotriva unui mediu vulnerabil și, ulterior, ar putea apărea indicatori falși ai socializării reușite: curajul, agilitatea, lipsa fricii și sociabilitatea. Copiii încep să se despartă ușor de părinți și nu mai plâng. Prețul – blocarea sentimentelor vulnerabile, de exemplu, sentimentelor de vină și rușine, empatie și grijă, responsabilitate, simpatie, tristețe, regret etc. Iar fără acestea, îngheață și dezvoltarea psiho-emoțională a copilului, respectiv vor apărea probleme și cu auto-controlul, echilibrarea emoțiilor și impulsurilor.

De ce are loc acest lucru? Dacă copilul are un atașament sigur și fiabil față de un adult, atunci toate supărările din partea semeniilor el este capabil să le ”transmită” către un adult, care îl va compătimi și îl va ajuta să depășească această situație. Și, în acest fel, adultul va deveni un fel de scut pentru copil, el nu va fi traumat, orice nu ar face semenii. Însă, dacă copilul e atașat de semeni – el nu va merge la adult după alinare, dar nici nu va putea face față situației de unul singur. Drept rezultat, creierul lui pur și simplu începe să blocheze toate sentimentele vulnerabile, iar riscul unei traume psihologice va fi mare.

Anume din acest motiv, nu este cel mai important să alegeți o metodologie și grădiniță de prestigiu, ci educatorul, precum și să ajutați copilul să stabiliească legătură cu acesta, să consolidați această relație și să o susțineți.

Cum e posibil acest lucru în noile condiții, eu voi explica în cadrul seminarului ”Cum facem față procesului de adaptare la grădiniță?”. Va fi un seminar practic, în cadrul căruia vom discuta și alte subiecte importante:

  • Vom determina cele mai importante momente de adaptare ușoară a copilului la grădiniță;
  • Vom afla ce să facem atunci când copilul pânge și nu vă lasă să plecați;
  • Vom analiza consecințele, atunci când părintele pleacă pe furiș (o greșeală foarte mare);
  • Vom afla ce facem cu isteria copilului;
  • Vom învăța metode de spionaj, pentru ști ce se întâmplă la grădiniță, în cazul în care copilul tace sau nu spune tot până la capăt; (Mulți părinți cred că dacă copilul poate vorbi, el neapărat va povesti despre comportamentul inadecvat al educatoarei sau al copiilor. Din păcate, de cele mai multe ori, toate istoriile groaznice, părinții le află abia atunci când copilul merge la școală sau în genere, nu mai află niciodată).
  • Vom determina simptomele adaptării de succes sau adaptării periculoase a copilului la grădiniță (dacă copilul nu plânge – nu e un semn, ci alarmă);
  • La fel, voi oferi răspuns la toate întrebările importante pentru dvs.
  • Depășiți perioada de adaptare a copilului la grădiniță ai ușor. Nu așteptați momentul când situația va deveni cu totul insuportabilă, atunci când isteriile vor deveni o normalitate, iar țipetele și neascultarea – interacțiunea dvs. obișnuită.

    Seminarul va avea loc pe data de 12 septembrie, la ora 10:00.

    Urmați acest link pentru a vă înregistra: http://nataliashosheva.com/seminar/

    Numărul de locuri este limitat!

    Îmi place

    Dacă ați observat o greșeală sau o inexactitate în text anunțați-ne.

    Informație de contact

    Comentariul dvs.

    Dacă tema abordată v-a trezit interes, puteți să, lăsați un comentariu

    Parteneri noi

    Cele mai interesante

    Teme populare a rubricii «De la 1 la 3 ani»

    Articole populare a rubricii «De la 1 la 3 ani»