Socialisti

Articolul se referă la temele:

Prietenia la maturi0

Prietenia la maturi

De ce în copilărie atât de ușor legăm prietenii, iar odată cu trecerea anilor e tot mai dificil să ne apropiem de cineva? Pentru ce în genere avem nevoie de prietenie și nu e oare mai simplu fără aceasta? Cum învățăm să păstrăm și să construim relații amicale, dacă până acum nu se primea? Explică psihologul Vera Budan.

Prietenia este formatul de relații care, fie în copilărie sau maturitate, ne ajută să manifestăm și primim dragoste, apreciere, afecțiune și sentimentul de „împreună” fără a ne implica erotic. Cu toate acestea, cu vârsta factorii care duc la crearea și menținerea prieteniilor se schimbă mult. De ce este totuși important să avem prieteni apropiați la maturitate și ce ne oferă prezența acestora? Cum putem păstra prieteniile adevărate și echitabile pentru ca acestea să dureze? De ce în această lume a distanței emoționale este crucial să rămână oameni (cel puțin unul) cu care ne putem conecta? Cum ne alegem prietenii?

Sunt câteva întrebări la care voi încerca să dau răspuns în acest articol, desigur nu toate vor fi aplicabile pentru toate cazurile.

Așa cum văd pe rețele „citate” despre relații care au dezamăgit, la fel văd multe despre prieteni care nu au meritat încrederea, despre trădări în prietenie și tot așa. Majoritatea clienților de la cabinet nu au un confident (prieten apropiat care cunoaște secrete și laturi întunecate ale noastre) sau, de multe ori au avut și nu mai comunică atât de deschis cu acesta, din diverse motive. Puțini sunt cei care declară că au trădat un prieten, cel mai adesea pe canapea sunt cei trădați (deși trădarea este o altă temă – oare câte dintre acțiunile noastre sunt interpretate de alții ca fiind trădări?).

După încărcătura emoțională a temei, ne dăm seama că este una importantă, chiar dacă auzim pe unii oameni spunând că nu mai au încredere în nimeni, tristețea din aceste cuvinte ne atenționează că aceștia ar fi vrut să poată găsi persoanele potrivite cu care să creeze o relație de prietenie.

CE VALOARE NE OFERĂ PRIETENIILE?

A ne simți acceptați

Unul din motivele pentru care ne facem prieteni este din nevoia de a ne simți acceptați, a ne găsi locul între oameni, a ne simți „ca acasă” în preajma celor din jur. Similaritățile dintre noi ne aduc mai aproape și ne asigură că nu suntem singuri (dacă există oameni pe lumea asta care au atât de multe lucruri în comun cu mine, au aceleași dificultăți… și eu sunt în regulă), diferențele ne fac să acceptăm ceea ce noi încă nu manifestăm. Prietenii sunt primele persoane care ne aduc dovada că putem conta pentru cineva cu adevărat, fără ca aceștia să fie obligați să ne iubească și accepte. Dacă pentru frați și surori apropierea este de multe ori impusă de maturi (nu întotdeauna și dorită), pentru prieteni, care de obicei nu au de împărțit lucruri atât de importante ca dragostea părinților, dorința de conexiune vine natural.

A primi și manifesta afecțiune

În genele noastre este înscris să fim afectuoși cu ai noștri, totuși, nu neapărat ai noștri sunt percepuți fără încărcătură negativă și fără filtre formate în trecut despre anumite traume care țin de neam. Ai noștri devin de multe ori oameni care au fost străini până i-am cunoscut. A manifesta și a primi afecțiune pur și simplu, ne face să ne simțim în siguranță, știm că suntem importanți pentru cineva.

Deschidere/sinceritate

Chiar dacă ne așteptăm ca la maturitate partenerul/a să ne ofere spațiul potrivit pentru deschidere, să putem fi sinceri și să avem sinceritatea celuilalt, pentru a avea încredere și claritate, acest lucru nu este întotdeauna posibil. Fie că acest partener nu există la moment, fie sunt implicate multe alte roluri, fie este atât de apropiată relația încât celălalt nu reușește să vadă anumite lucruri. Plus la acest lucru este mult mai probabil să fim onești cu un prieten decât cu un partener pentru că știm că acesta va primi informația mai echilibrat (pentru că nu sunt implicați atât de mulți factori). Avem nevoie să ne zgâlțâie din când în când cineva, o persoană care vede dintr-o parte destul de bine, îi pasă de noi destul de mult, totuși poate fi neutru și echidistant.

Sunt și alte lucruri pe care prieteniile ni le oferă, totuși de obicei acestea descrise aici nu sunt posibil de obținut în alt gen de relații (decât poate fraterne sănătoase).

CE PUTEM FACE PENTRU A MENȚINE PRIETENII ECHILIBRATE?

Nu pot afirma că ar fi o rețetă universală, totuși aș veni cu anumite sugestii la acest capitol:

  • Ca și în orice relație cu persoane de sex opus – graba strică treaba. Este nevoie de timp pentru a cunoaște treptat și a ne deschide treptat față de un potențial prieten. Nu pentru că oamenii sunt diferiți și unii pot trăda, ci pentru că dorința acută de apropiere poate însemna că am un gol în interior și vreau să-l înghit pe celălalt sau să mă las înghițită de acesta. Este mai sănătoasă o prietenie care s-a construit în timp decât una care a început ca o furtună. De obicei dezamăgirile sunt mari atunci când ne grăbim. Idealizarea, faptul că vedem în celălalt calitățile pe care nu reușim să le manifestăm și nu credem că le avem, lipitul de celălalt înseamnă mai degrabă imaturitate emoțională decât dovezi că am găsit prietenul de poveste (este vorba despre procese în interiorul nostru și de filtrele noastre de percepție mai degrabă decât despre cum este celălalt cu adevărat).
  • Încrederea este un factor esențial în relație, iar aceasta vine și ea cu timpul. În general a avea încredere în cineva vine de la noi în primul rând. A fi orb atunci când persoana are mai multe interese și recurge la diverse șiretlicuri nu este înțelept, totuși nici a căuta dovezi permanente că prietenului îi pasă ține de propriile răni și de persoane importante din trecut. În cazul în care avem multe dovezi totuși nu avem încredere, ar fi bine să ne adresăm întrebarea: „în cine de fapt nu am încredere acum?”
  • A oferi acceptare, afecțiune, suport. Prietenia este o relație în care ambii oferă și ambii primesc. Nu în același timp, nu măsurăm cu rigla să fie în aceeași doză, totuși este necesar să fie reciproc. Dacă însă oferim din intenția de a-l face pe celălalt dator, nu e bine, nu este despre prietenie, cum le place multora să spună – adevărată.
  • Deschiderea în ritmul potrivit. Vorbeam mai sus despre grabă – aceasta nu este potrivită, totuși a rămâne reci nu ne ajută să păstrăm o prietenie prea mult. A ne deschide și a rămâne vulnerabili ne apropie, a fi acolo când celălalt este vulnerabil la fel. Suntem prieteni pentru că nu ne este frică să ne vulnerabilizăm uneori. A arăta și partea întunecată a noastră ne face să ne vedem unul pe altul ca fiind umani. A nu ignora partea întunecată a celuilalt îi arată acestuia că este acceptat cu toate.
  • A crede în celălalt este despre a avea încredere că acesta este capabil să se descurce, să-și revină, să reușească. Nu e același lucru cu încrederea pur și simplu. De multe ori nu vedem că suntem capabili, că suntem buni, că merităm, este important să fie cineva care vede asta întotdeauna. Prietenia înseamnă a accepta slăbiciunile, dar și a fi întotdeauna conștient de puterea pe care celălalt o are. De multe ori auzim că ar trebui să evităm oamenii negativiști, care ne critică, dar oare noi cum suntem? Recomandarea mea aici este să fim încurajatori și să credem în prietenii noștri, astfel vom fi în stare de minuni (și noi și prietenii).

Oare de ce atunci când suntem copii și adolescenți este atât de simplu să creăm prietenii, să facem promisiuni pentru veșnicie, iar când suntem adulți, la schimbarea anturajului nu reușim să ne facem noi prieteni atât de ușor?

Cred că pe de o parte este bine că nu suntem atât de deschiși și grăbiți, iar pe de altă parte, ar fi util să vindecăm răni mai vechi în consiliere, pentru a fi vigilenți, dar nu în exces.

Este necesar să avem răbdare pentru a cunoaște oameni noi, în funcție de noile interese, pentru a descoperi, pentru a ne apropia. De multe ori întâlnirile din alte contexte decât cel în care ne-am cunoscut ne apropie, deci dacă dorim o conexiune mai bună cu anumiți colegi (din contexte de serviciu sau interese), este necesar să creăm aceste ieșiri. Nu este necesar ca primul pas să fie despre propunerea unei prietenii pe viață, totuși este necesar să facem primii pași despre a ne cunoaște mai bine, pentru a da șanse pentru astfel de prietenii. Numai dorința de a avea noi prieteni ne poate împinge la acțiune și fapte, iar după primele încercări, apare și claritatea.

Dar voi, aveți prieteni?


Vera Budan
Vera Budan

Psiholog Clinician licențiat în psihologie, master în psihologie clinică. Psihoterapeut în formare, NLP Practitioner, NLP Master, Master în Comunicare Hipnotică. Autoarea cărții "Calea Feminității".

Îmi place

Dacă ați observat o greșeală sau o inexactitate în text anunțați-ne.

Informație de contact

Vera Budan — Psiholog Tel.: 079 03-65-86 psiholog-verabudan.md

Comentariul dvs.

Dacă tema abordată v-a trezit interes, puteți să, lăsați un comentariu

Parteneri noi

Cele mai interesante

Teme populare a rubricii «Psihologi»

Articole populare a rubricii «Psihologi»