Apa Buna

Semne că partenerul dvs. este agresor. Și modalități de a evita violența în relația de cuplu3

Dacă sunteți într-o relație, dar vă simțiți ca în capcană, vă este frică, sunteți mereu în alertă și nu puteți prezice ce, de această dată nu va fi pe placul partenerului, vă simțiți neajutorată, disperată și fără vreo speranță, atunci putem afirma că în relația voastră este prezentă violența. Aceasta se poate manifesta în forme diferite.

Violența — ceea cu ce, din păcate, se poate ciocni fiecare persoană. Sau fiecare femeie. Deoarece a fi femeie deja înseamnă a te afla într-o zonă de risc crescută. Deși, ceea despre ce vom vorbi în continuare, se poate referi și la bărbat.

Câteva date statistice

În Moldova, violența față de femei reprezintă o problemă destul de răspândită. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, femeile sunt supuse violenței chiar în familia proprie. Potrivit datelor unei cercetări naționale (anul 2010), 63% dintre femei și fetițe mai mari de 15 ani, pe parcursul vieții se ciocnesc măcar cu o formă de violență din partea soțului sau a partenerului intim. Aceasta presupune 6 femei din 10, adică și în preajma dvs. probabil sunt femei ce au fost supuse violenței.

Aceste date sunt în concordanță cu situația generală din lume: studiul OMS efectuat în anul 2013 a arătat că 38% în lume din totalul omorurilor femeilor, se fac de către partenerii lor de sex masculin.

Motivul principal este contextul istoric și socio-cultural: în marea majoritate a comunităților, femeile au ocupat și continuă să ocupe poziție de subordonare în raport cu bărbații.

Ce este violența

Violență este orice utilizare intenționată a forței fizice sau a puterii împotriva unei persoane, în urma căreia victimei îi sunt cauzate diferite tipuri de daune (OMS, 2003).

Vorbind despre violența în relațiile intime, este important să înțelegem că la aceasta se referă toate acțiunile deliberate ale agresorului, cu scopul obținerii puterii și controlului asupra victimei. Dacă sunteți într-o relație, dar vă simțiți ca în capcană, vă este frică, sunteți mereu în alertă și nu puteți prezice ce, de această dată nu va fi pe placul partenerului, vă simțiți neajutorată, disperată și fără vreo speranță, atunci putem afirma că în relația voastră este prezentă violența. Aceasta se poate manifesta în forme diferite.

Formele violenței

În Moldova, la nivel legislativ sunt recunoscute 5 forme de bază ale violenței:

  • Fizică (orice acțiuni ale agresorului, care provoacă durere fizică și dăunează sănătății: bătaie, împingere, lovituri, tăieri, sufocare, înlănțuire etc);
  • Sexuală (orice acțiuni de caracter sexual, săvârșite contrar voinței victimei: sex forțat, atingere contrar voinței, degradare și insulte etc.);
  • Psihologică (orice acțiuni ale agresorului, menite să cauzeze prejudicii psiho-emoționale: intimidare, șantaj, manipulare, abuz, devalorizare, o puternică gelozie irațională și posesivitate etc. );
  • Economică (acțiunile agresorului, care vizează crearea și menținerea dependenței economice a victimei: limitarea posibilității de a lucra, control financiar, subordonarea cheltuielilor etc.)
  • Spirituală (impunerea victimei a propriei ideologii, religii, mod de viață, forțarea să-și abandoneze propriile opinii, principii, credințe, convingeri religioase și de alt tip).

Cu toate acestea, formele respective, de regulă, sunt combinate. De exemplu, violența psihologică întotdeauna este însoțită de orice altă formă, deoarece scopul de bază a agresorului este de a obține putere și control asupra victimei – anume psihologic.

Comportamentul violent în relațiile intime este foarte bine ilustrat în Roata controlului și a puterii.

Roata puterii și a controluluiRoata puterii și a controlului

Ciclul violenței

Violența în relația de cuplu întotdeauna poartă caracter ciclic, adică evenimentele se rotesc pe același cerc.

În ciclul violenței se identifică 3 faze:

  1. Faza de tensiune: agresorul acumulează tensiune în interiorul său, victima simte riscul și încearcă să facă ceva pentru a-și împăca sau calma partenerul.
  2. Faza violenței active: tensiunea acumulată se reflectă în actul de violență – acțiuni fizice, sexuale, psihologice.
  3. Faza "lunii de miere": după descărcarea tensiunii, agresorul tinde să se împace, cere iertare, face promisiuni, promite că se va schimba spre bine și o anumită perioadă de timp se comportă gingaș, afectuos, cu dragoste. Apoi, treptat, această fază din nou trece la cea de tensiune.

Ciclul violenței în relațiile intime

Ciclul violenței este în continuă accelerare: tensiunea crește tot mai repede, actele de violență sunt tot mai frecvente, iar faza ”lunii de miere” treptat dispare completamente. Dacă la începutul relației, tot ciclul putea dura jumătate de an sau chiar un an, atunci peste o perioadă el se va produce într-o singură zi. Situația permanent se înrăutățește.

De ce femeia continuă să se afle într-o relație abuzivă?

Cei din jur, frecvent adresează femeii întrebarea chinuitoare pentru ea: "De ce nu pleci?". Dar este aproape imposibil să ofere un răspuns la aceasta, rămâne doar cu sentimentul de rușine, vinovăție, un fel de incorectitudine.

De fapt, relațiile violente includ persoana vătămată într-un mecanism de supraviețuire, cunoscut sub denumirea de Sindromul Stockholm. Datorită acțiunilor acestui sindrom, victima se identifică cu agresorul, îl apără, ii justifică acțiunile, încearcă să-l slujească sau crede că-l poate ”salva”. De exemplu, femeia își spune sie și celor din jur că a meritat bătaia soțului și că el a procedat corect, și că data viitoare ea ”se va comporta mai corect” și totul va fi bine.

Sindromul Stockholm se dezvoltă dacă se respectă 4 condiții:

  • Există o amenințare pentru sănătatea și viața victimei;
  • Victima nu are posibilitatea să se elibereze (sau consideră imposibilă eliberarea);
  • Victima este o persoană social-izolată de alți oameni;
  • Agresorul periodic demonstrează o atitudine bună față de victimă.

Drept rezultat al acțiunilor sindromului, femeile au tendința de a subestima riscurile pentru sănătatea și viața sa într-o situație de relație violentă.

Semnele agresorului

Este oare posibilă identificarea la partener a predispoziției pentru violență, în stadiile incipiente ale relației? În mare parte, da.

Să enumerăm caracteristicile, care ar putea identifica la partener predispoziția pentru violență:

  • Gelozia patologică și/sau comportamentul supra-protector;
  • Creșterea treptată a controlului, care se maschează cu grija;
  • Tendința spre captarea rapidă (bărbatul grăbește relația, încercă cât mai repede posibil să obțină control asupra femeii – proximitate fizică, trai în comun, căsătorie);
  • Tendința de a-i învinui pe alții și de a transmite altora responsabilitatea pentru reacțiile sale emoționale (”privește, la ce stare m-ai adus!”, ”mă faci să ridic mâna”, ”am un asemenea comportament din cauza ta”);
  • Comportament dur față de copii, animale;
  • Aplicarea sub formă de joc a puterii în timpul actului sexual;
  • Schimbarea bruscă a stării de spirit;
  • Cazuri de violență față de partenere în trecut;
  • Stricarea veselei, distrugerea mobilierului, a obiectelor (de cele mai multe ori a lucrurilor femeii);
  • Amenințarea cu violență.

Ultimele 3 caracteristici reprezintă factori de risc deosebit de gravi.

Evaluăm riscurile

Cum să înțelegem dacă ne aflăm acum într-o asemenea relație? Pentru aceasta este important să răspundem la următoarele întrebări:

  • Vă este frică sau vă simțiți în nesiguranță în prezența partenerului?
  • Partenerul dvs. are tendința de a vă controla acțiunile și cercul de prietene?
  • Încearcă partenerul dvs. să vă izoleze de persoanele apropiate – familie, prieteni, cunoștințe, colegi?
  • Urmărește partenerul dvs. comportamentul pe care-l aveți sau chiar pe dumneavoastră?
  • Vă învinuiește partenerul în minciună sau este gelos fără de motiv?
  • Partenerul vă amenință cu moartea sau cu prejudicii?
  • Partenerul vă amenință cu sinuciderea?
  • Se întâmplă ca partenerul să vă împingă, să vă sufoce, să vă lege sau să vă cauzeze durere fizică, disconfort sau alte prejudicii?
  • Partenerul vă impune să abandonați serviciul?
  • Partenerul vă obligă să faceți sex?
  • Partenerul vă ofensează? Vă impune să efectuați acțiuni derogatorii?
  • Partenerul manifestă agresivitate față de alți membri ai familiei sau față de animale?
  • Partenerul vă limitează libertatea de a circula (vă încuie în casă sau cameră, vă ia actele etc.)?
  • Partenerul ia de unul singur toate deciziile cele mai importante din casă și familie?

Dacă ați răspuns cu ”DA” la una sau câteva întrebări, atunci, cel mai probabil, aveți o relație distructivă.

Ce e de făcut?

Înainte de toate, trebuie să înțelegeți că îndoiala, sentimentul de frică și alte emoții negative — sunt normale.

A nu dori să recunoști existența problemei în relație — la fel. Cu toate acestea, cât mai repede veți face acest lucru, cu atât mai bine — cu atât mai puține daune vi se vor aduce. Recunoașterea problemei nu întotdeauna semnifică destrămarea relației. Este important să reții că alegerea de a rămâne într-o relație este dreptul dvs., care trebuie să fie respectat.

Semnele descrise și disconfortul emoțional — reprezintă un motiv de a solicita ajutor, cel puțin pentru a înțelege ce se întâmplă.

Puteți apela linia telefonică națională — 0 — 8008-8008 (centrul ”La Strada”). De asemenea, vă puteți adresa la următoarele organizații:

  • Centrul “La Strada”: suport psihologic și juridic victimelor violenței domestice, tel. (+373 22) 23-49-06;
  • Asociația “Casa Mărioarei”: plasament temporar și suport psihologic pentru femeile ce au avut de suferit în urma violenței în familie, tel. (+373 22) 72-58-61;
  • Centrul “Memoria”: asistență medicală, socială și psihologică gratuită, victimelor violenței în familie, tel. (+373 22) 27-32-22;
  • Аsociația “Promo-LEX”: suport juridic acordat victimelor violenței în familie, tel. (+373 22) 45-00-24.

În cazul în care există un risc sporit pentru sănătate sau vă este amenințată viața, atunci ar trebui să întocmiți un plan de securitate:

  • Elaborați un plan de acțiuni în situații critice;
  • Întocmiți o listă de obiecte necesare și/sau pregătiți o geantă cu toate cele necesare pentru a părăsi casa în grabă (bani, acte, telefon, medicamente, îmbrăcăminte, lucruri pentru copii – dacă aveți copii);
  • Aflați adresele și telefoanele exacte ale centrelor de criză și a organizațiilor la care vă puteți adresa pentru ajutor sau plasament temporar;
  • Vorbiți cu rudele, prietenii sau vecinii să vă ofere ajutor, adăpost, să cheme poliția în caz de necesitate etc.

Fiecare se poate ciocni de un act de violență, nu e nimic rușinos și nu purtați nicio vină. Aveți dreptul să contați pe susținere. Trebuie doar să faceți primul pas și să solicitați ajutor — ajutați pe alții să vă ajute pe dumneavoastră.



Anastasia Covrova
Anastasia Covrova

Psiholog clinic practician, doctorantă, ICDP-facilitator (Programul Internațional de Dezvoltare a Copilului), formator calificat "OH-cards". Suport psihologic pentru pacienții bolnavi de cancer și familiile lor, pentru persoanele care au avut de suferit de acte de violență, pacienții cu tulburări de alimentație etc.

Îmi place

Dacă ați observat o greșeală sau o inexactitate în text anunțați-ne.

Informație de contact

Anastasia Covrova — Psiholog Tel.: 0 694 1-41-21 www.b17.ru/kovrova_anastasia

Comentariul dvs.

Dacă tema abordată v-a trezit interes, puteți să, lăsați un comentariu

Parteneri noi

Cele mai interesante

Teme populare a rubricii «Psihologi»

Articole populare a rubricii «Psihologi»